Minuta întâlnirii profesionale cu tema Protecţia copilului-probleme de actualitate şi soluţii practice organizată de Tribunalul Timiş în data de 11 ianuarie 2019

La iniţiativa conducerii Tribunalului Timiş, reprezentată de doamna Președinte Adriana Stoicescu, a fost organizată, în prima parte a lunii ianuarie 2019, o întâlnire cu tema Protecția copilului - probleme de actualitate și soluții practice, coordonată de către doamna judecător dr. Mădălina Jebelean.

La întâlnire au participat reprezentanţi din partea Tribunalului Timiş și din partea judecătoriilor arondate, precum și din partea Baroului Timiș şi din partea Direcţiei Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș

În cadrul discuțiilor purtate, au fost abordate teme de interes comun din sfera cauzelor care privesc ori implică minorii sau au ca obiect măsuri de protecţie a copilului, inclusiv cele privind adopția.

1. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş a propus următoarele teme de dezbatere:

1. În ipoteza în care a fost pronunţată o sentinţă privind instituirea plasamentului față de un minor, iar ulterior copilul este recunoscut de către tată, și astfel implicit i schimbă numele de familie, s-a semnalat faptul că asistentul maternal la care minorul se află în plasament întâmpină o serie de dificultăți când se prezintă cu hotărârea judecătorească la diferite instituţii/autorități publice, motivat de împrejurarea în sentinţă apare un nume, iar ulterior apare un certificat de naștere conținând un alt nume (CNP-ul rămânând acelaşi).

Câtă vreme această situaţie survine ulterior pronunţării sentinţei judecătorești, care rămâne definitivă, se pune problema dacă s-ar putea formula o altă acţiune şi care ar fi fizionomia acestei acţiuni.

Judecătorii specializați în soluționarea cauzelor cu minori prezenți la ședință au opinat că potrivit Legii nr.272/2004, doar în măsura în care măsura deja dispusă ar necesita modificare s-ar schimba hotărârea judecătorească, astfel că o soluţie adecvată ar fi optarea pentru o cale administrativă, şi anume eliberarea unei adeverinţe de către Serviciul de Evidenţă a Populaţiei, în urma prezentării sentinţei judecătorești şi a recunoaşterii efectuate de către tată, adeverință care să ateste că în speță este vorba despre o identitate de persoane.

2. O altă problemă ridicată a fost situaţia în care în cuprinsul sentinţei de înlocuire a măsurii plasamentului în regim de urgenţă figurează mama, în condiţiile în care la dosarul cauzei se află depus certificatul de naştere fără părinţi și dacă în această ipoteză există deschisă acțiunea de anulare a certificatului de naștere. Judecătorii specializați în soluționarea cauzelor cu minori prezenți la ședință au arătat că potrivit legislaţiei în vigoare, dacă ulterior emiterii certificatului de naştere cu părinţi necunoscuţi se identifică mama, există un remediu ulterior constând în promovarea de către ofițerul de stare civilă a unei acțiuni de anulare a certificatului existent şi emitere a unui nou certificat.

3. S-a agreat că audierea minorilor în prezenţa unui psiholog, în cazurile deosebite/sensibile, se dovedește a fi extrem de utilă.

4. O altă problemă se referă la situaţia în care o există o sentinţă de instituire a măsurii plasamentului, însă minorul vizat nu mai locuieşte în centrul de plasament, punându-se întrebarea dacă ar fi dacă admisibilă o acţiune în instanţă prin intermediul căreia să se constate această stare de fapt.

Judecătorii specializați în soluționarea cauzelor cu minori prezenți la ședință au arătat că există o practică a Curții de Apel Timișoara în sensul menținerii soluţiei Tribunalului de respingere a cererii de încetare a plasamentului, întrucât conform dispoziţiilor legale minorul beneficiază de protecţie specială până la împlinirea vârstei de 18 ani.

5. Problema referitoare la situația în care prin pronunțarea unei hotărâri judecătoreşti, exercițiul drepturilor este delegat Directorului General al DGASPC , iar în procesele penale este citat atât Directorul General, cât şi DGASPC. Reprezentantul Judecătoriei Lugoj a menţionat că Directorul General nu trebuie să se prezinte personal, ci poate să delege o persoană care se poate prezenta în același timp și pentru DGASPC, fiind însă necesar a fi prezentate două delegații.

2. Baroul de Avocați Timiş a propus următoarele teme de dezbatere:

1. Modalitatea de audiere a martorilor prin prisma recentelor modificări aduse la Codul de Procedură Civilă

S-a arătat că modalitatea de consemnare a declaraţiei martorului în mod literal, într-adevăr, va dura mai mult, însă se consideră că această manieră va îmbunătăţi calitatea depoziţiei testimoniale.

Ca posibile remedii vizavi de durata ședințelor de judecată în acest context, s-a evidențiat posibilitatea ca acele cauze în care se audiază martori să fie grupate la sfârșitul ședinței de judecată; existența unui monitor orientat către sală pe care să se poată vedea în timp real consemnările grefierului, eliminându-se astfel etapa de citire a depoziției testimoniale de către martor/avocat/judecător; utilizarea unui program de convertire audio în text.

2. Audierea minorului în cauzele având ca obiect emiterea unui ordin de protecție. S-a concluzionat că trebuie efectuată o apreciere de la caz la caz, dar că o asemenea practică nu este de plano inadmisibilă.

3. Lipsa scanării declarațiilor de martori în dosarul electronic. Situația termenului scurt în cauzele având ca obiect emiterea unui ordin de protecție, termen în care avocatul din oficiu nu poate pregăti o apărare temeinică, prin raportare la imposibilitatea acestuia de accesare a dosarului (s-a propus generarea unei parole odată cu transmiterea delegației emise de Barou). S-a agreat că aceste chestiuni vor fi transmise în vederea dezbaterii lor în cadrul ședințelor organizate la nivelul secțiilor instanței.

3. Judecătoria Timișoara a propus următoarele teme de dezbatere:

1. S-a constatat existența unei practici divergente în privința condiţiilor în care se poate dispune suplinirea consimţământului unui părinte pentru deplasarea în străinătate a minorului însoţit de celălalt părinte, în sensul că unele instanţe consideră că simplul refuz nejustificat este suficient pentru admiterea acţiunii, pe când alte instanţe consideră că trebuie făcută dovada că există o legătură suficientă cu străinătatea. S-a stabilit înaintarea acestei probleme către Curtea de Apel Timișoara în vederea discutării în cadrul ședințelor de practică neunitară.

2. Posibilitatea exercitării autorității părintești în mod exclusiv de către unul dintre părinți doar pe baza acordului părților. Opiniile exprimate de către judecătorii prezenţi şi de către reprezentanţii Baroului de Avocaţi Timiş au relevat existenţa unor argumente atât în favoarea, cât şi în defavoarea unei atare practici, discuţia rămânând deschisă şi lăsată la aprecierea făcută asupra fiecărei situaţii in concreto.

DECAN,

Avocat dr. Sergiu I. STĂNILĂ

| | Hits: 627